Saturday, February 3, 2007

Cazul Ramon, o afacere universala


Afacerea care o voi descrie in continuare face sa fie cunoscuta, pentru ca este dupa parerea mea universala si probabil ca se petrece intr-o forma mai mult sau mai putzin asemanatoare si pe alte meleaguri. Este vorba, dupa parerea mea (si nu mi-o ascund) despre cum un corp de “civil servants” manevreaza politicienii si prin intermediul lor natziunea (vezi si serialele de neuitat “Yes Minister” si “Yes Prime Minister”)

Haim Ramon, un politician foarte talentat (originar din Labor si actualmente la Kadima a lui Olmert), considerat o data chiar cu viitor de Prim Ministru, a fost Ministrul de Justitzie al Israelului pana in urma cu 3 luni, cind a izbucnit afacerea Ramon: ministrul a fost acuzat ca a sarutat o tanara ofitzera care servea in biroul Primului Ministru, nu un simplu pup, ci un sarut “frantzuzesc” umed, dupa toate regulile ceremonialului.

Procurorul Statului (care lucreaza in cadrul Ministerului de Justitzie) impreuna cu Seful Avocaturii au hotarat ca Ramon va fi deferit in Justitzie ceea ce a atras imediata auto-suspendarea Ministrului.

Afacerea s-a intamplat in luna iunie 2006, insa a izbucnit vreo 3 luni dupa aceea. Intamplator, (si poate nu), ministrul Ramon anuntzase ca se impotriveste ca Dorit Beinish, candidata la postul de Sef al Curtzii Supreme sa fie numita automat in acest post datorita vechimii ei, conform traditziei existente pana atunci. Ramon deasemeni anuntzase ca intentzioneaza sa reformeze avocatura care actzioneaza in cadrul Ministerului de Justitie. Ca urmare a auto-suspendarii lui Ramon, a fost numit in locul lui altcineva, care in 2 timpi si 3 miscari a inlesnit numirea lui Beinish si a anulat toate planurile lui Ramon.

Ramon a recunoscut fapta la proces, insa a spus ca a fost convins ca tipa vrea sa inceapa cu el.

Si intr-adevar, din cele declarate de martori, tabloul este soldata s-a dat pe langa el, i-a spus ca nu-i rezista, l-a invitat sa plece cu ea intr-o excursie in strainatate, si a povestit si altor secretare care serveau in oficiul PM, ca moare dupa Ramon. Mai mult, i-a dat telefonul ei (dupa ce o sarutase).

Sarutul s-a produs dupa ce fata, care in acea zi terminase serviciul militar, i-a cerut ministrului sa se fotografieze cu ea. Dupa ce fotograful i-a fotografiat si a plecat, si au ramasi singuri in camera, Ramon a profitat de situatzie si astfel a inceput afacerea.

Fotografia este alaturata: Ramon o tzine cu un bratz, fata isi tzine capul pe umarul lui si… il imbratziseaza pe burta.

Fata (sau mai bine zis femeia, pentru ca are 21 de ani) nu a fost foarte traumatizata de acel sarut, pentru ca a plecat in excursia proiectata (si care i-o propusese lui Ramon) si in timpul anchetei oficiale a fost nevoie sa fie asteptata pana s-a saturat de Guatemala unde voiajase.

Ce s-a mai descoperit in timpul procesului care a urmat:

1) Tipa de fapt nu este cea care s-a plans politziei, ci in urma unui zvon, politzia a depistat-o (plina de zel, politzia care de obicei e in lipsa de bugete a trimis doi ofitzeri pana in America de Sud ca sa o caute) si o inalta ofitzera de politzie a convins-o (utilizand false amenintzari contra ei) sa depuna plangerea. 2) Respectiva ofitzera chiar i-a spus ca e de neconceput ca unul ca Ramon sa continue ca Ministru de Justitzie si sa influentzeze pana si alegerea judecatorilor supremi (ceea ce leaga in mod clar afacerea sarutului de numirea lui Beinish). 3) Procuratura a inlesnit politziei sa asculte conversatziile telefonice ale lui Ramon, fara sa capete aprobarea unui judecator.

******************
In urma cu trei zile s-a dat sentintza si complexul de judecata format din 3 judecatori l-a gasit vinovat in unanimitate pe Ramon ( e chiar pasibil de 3 ani inchisoare).

Ramon va putea apela la Curtea regionala si chiar la Inalta Curte de Justitzie, care se afla in conflict de interes clar (Intamplator sau nu, Beinish a facut o declaratzie inainte de pronuntzarea verdictului care poate fi interpretata ca anti-Ramon, sugerand in fapt care ar trebui sa fie verdictul asteptat de ea din partea judecatorilor, in timp ce una din judecatoarele din complexul de judecata candideaza la o avansare care depinde de Beinish).

Explicand verdictul lor, judecatorii au ignorat complet faptele pe care le-am enumarat aici si au declarat ca versiunea tipei (ca nu a vrut sa flirteze cu Ramon) este mult mai credibila decat cea a ministrului (care sustzine ca a avut motive sa interpreteze flirtul ca o invitatzie). Au criticat si comportamentul politziei in afacere (desi a asculta conversatzii telefonice fara aprobarea unui judecator nu este materie de critica ci de domeniul penal, conform legii israeliene).

Judecatorii au respins ideea conspiratziei contra lui Ramon, desi o mare parte a populatziei crede in asta, avand in vedere antecedentele procuraturii de a matura pe cine nu-i convine din postul de Ministru de Justitzie.

Partea proasta pentru cei care servesc in Ministerul de Justitzie este ca in locul lui Ramon s-ar putea sa vina actualul ministru de interne Roni Bar-On. Si contra lui, cand a fost numit procuror general al Statului a fost creata o afacere care l-a indepartat din post imediat (insa el a scapat curat). Asa ca omul ar putea sa vina cu o pofta de Rottweiler.

Si daca tot v-am povestit despre metoda asta, este cazul sa amintesc si afacerea Neeman. Prof. Neeman a fost numit in postul de Ministru de Justitzie de catre Netanyahu, insa fiind un tip religios si cu vederi de dreapta (contrar procuraturii si avocaturii care sant in general de stanga), i s-a gasit “o pata” care a degenerat imediat intr-un act de acuzare si proces. Bineintzeles ca nu a functzionat ca ministru de justitzie nici macar o zi, insa dupa un an, la proces, a fost declarat total nevinovat. Suficient insa ca sa piarda postul.

Daca ar trebui sa dau o imagine generala a efectului post-proces este ca toata lumea in Israel vorbeste despre afacerea asta absolut minora, de parca numai exista alte probleme ceva mai serioase, ca majoritatea mediei este pro-Ramon (Ramon era darlingul mediei si inaintea procesului) ca si majoritatea populatziei.

Ultima prostie a procuraturii a fost declaratzia de ieri a procurorului statului Meni Mazuz care incercand sa respinga critica ca a adus la paroxism ceva minor, a spus ca daca Ramon si-ar fi cerut scuze in mod public, chestiunea nu ar fi ajuns la proces?!

E greu de inchiput un hotz care se scuza si cu asta nu i se mai face proces. Insasi motivatzia adusa de Mazuz este lipsita de logica si nu-i face cinste. Sau avem de a face cu un act pe care legea il condamna pana la 3 ani de inchisoare, sau sarutul a fost o furtuna intr-un pahar de apa care maximum ar fi trebuit sa se termine cu o palma rasunatoare si nu cu un proces.

1 comment:

vics said...

O fi nedrept ce i se intimpla lui Ramon, ... insa mi se pare patetic ca cei care se baga in politica, nu realizeaza (ce-o fi in capul lor ? taritze ? pai atunci e ingrijorator ...)
ca nu au voie sa intre in astfel de situatii.

cind ma gindesc ca Clinton chiar a lasat un mesaj pe repondeur-ul lui Monika, ... imi zic ca mare noroc au avut americanii ca asta nu a vindut tzara, precum printul ala rus de a pierdut Alaska la carti.

Iar de Israel chiar ca ma mir. E o tara tinara, cind au avut timp sa se prosteasca in halul asta ?