Alla turca, bre!

Deci fusei in Turcia intr-o calatorie de afaceri pentru firma unde lucrez. Cateva puncte:

Daca cautatzi un hotel bun, luatzi unul cu 5 stele. Daca pretzul hotelului este de peste 200 de dolari inseamna ca este de 5 stele adevarate. Intre 100 si 200 este de fapt de 4 stele. Daca vretzi sa luatzi un hotel de 4 stele sa stitzi ca valoreaza nu mai mult de 3 stele, ba chiar doua. Cum merge treaba asta, ca Ministerul Turismului Turcesc acorda 4 stele unui hotel cu mobile care au vazut timpuri mai bune, care are bar fara nimic inauntru, covoare roase, etc? Probabil ca un mic bacsis aranjeaza afacerea.

Air condition: peste tot exista air condition care este deschis mai ales iarna. Vara nu prea. Este o chestie de cultura natzionala, am aflat-o de la israelianul de origina turca care m-a insotzit in calatorie. Turcilor le place caldura si sa transpire. La hoteluri daca air conditionul este central (deci controlat) va putetzi astepta cel mult la o boare de aer insuficienta pentru o camera care a suportat in timpul zilei o caldura de peste 30 de grade. Sfatul meu: 1) luatzi un hotel de 5 stele, acolo nu se zgarcesc la air condition in camera (dar nu si pe coridoare). 2) In regiunea Istanbulului seara bate o briza foarte placuta, este mai bine sa dormitzi cu geamul deschis si fara air condition (daca bineintzeles santezti tari de ureche si nu va deranjeaza muezinul la 10 seara sau 5 dimineatza).

Daca cumva vedetzi pe Internet un hotel care spune ca are caldura fara a mentziona air-condition, inseamna ca are caldura si iarna si vara. Am vazut si site-uri de hotel care se lauda ca au apa calda 24 de ore pe zi. Asta inseamna ca situatzia e grava. (inca un pic o sa anuntze ca au pat si chiar acoperis, doar, doar o sa vina sa-i viziteze cineva).

Un trick cunoscut este ca in momentul cand parasitzi hotelul si santetzi grabitzi, cand facetzi check-out vetzi fi anuntztati ca atzi baut ceva, sa zicem de 1 $, nu o suma prea mare ca sa facetzi taraboi si suficient de mica sa-i bagatzi in aia a masii si sa platitzi, ca sa nu intarziatzi.

Sa trecem la capitolul negocieri (pravalii, taxiuri, Turkish Airways, etc). Turcul nu se simte turc daca nu deschide tratativele cu un pretz umflat cu 30-500%. Din experientza proprie, am cumparat o carte la 40% din pretzul initzial, am redus pretzul a 3 taxiuri cu vreo 50% si am reusit sa duc tratative onorabile cu Turkish Airways pentru un overweight de 27 de kilograme din care am platit numai 20. Economia in total a fost de vreo 100 $.

BTW, daca nu tratatzi cu ei si platitzi pretzul care il cer, pur si simplu ii jignitzi. Dar sa stitzi ca nu peste tot se poate tratata: intrarea la Topkapi costa 10 lire turcesti si daca o sa le facetzi scandal si o sa le propunetzi 3 lire, s-ar putea sa cheme politzia.

Politetzuri: Multzumesc pe turceste e un cuvant greu, de aceea multa lume se foloseste de merci. Dar avetzi grija sa nu saritzi prea sus si sa le spunetzi merci beaucoup, pentru ca bok inseamna kk pe turceste.

Harem: Toata lumea stie ca harem este locul unde isi tzinea sultanul gagicile. Fals! Harem inseamna in turceste partea privata a locuintzei. Cu alte cuvinte, haremul era partea palatului in care locuiau sultanul, mama sultanului (care avea un rol extrem de important), gagicile si eunucii.