Viata ca un film (urmare)

Cercetarile mele genealogice m-au condus in ultima vreme sa citesc foarte mult despre Wilhelm (Willy) Filderman, conducatorul proeminent al comunitatzii evreiesti din Romania timp de aproape 30 de ani.

Spre deosebire de cercetatorii istorici consacrati ca Jean Ancel, Theodor Lavy si altii, eu sunt interesat mai mult de familia lui Filderman si Filderman – omul si mai putin de imensa sa activitate publica.

Despre familia Filderman se stie foarte putin, Filderman insusi a fost foarte zgarcit in detalii in memoriile sale. Stiu ca exista o legatura de rudenie intre bunica mea si el, probabil veri, mama lui si strabunicul meu fiind fratzi. Relatie care inca nu a fost demonstrata decat partial, lucrez la asta.

Pentru a afla mai multe detalii, am citit primul volum al memoriilor sale, si inca cateva materiale tangentiale, unele din arhiva Filderman de la Yad-Vashem, care contine dupa calculele mele peste 30 de mii de documente si se intinde pe 6.5 rafturi, cam de aceasi lungime cu arhiva procesului Eichmann.

Insa nu acesta este punctul actualei postari. Despre viata lui Filderman si al familiei sale se poate face un film si inca thriller! In continuare o sa va povestesc cate ceva despre ce am descoperit, cred ca sunt lucruri interesante.

Filderman a avut doi baietzi...--> Read More...
Majoritatea site-urilor mentioneaza doar unul, pe cel mare, nascut in 1910. Cercetarea mea a inceput, cunoscandu-i doar numele si data nasterii. Pe baiat il chema Ronetti. Un nume curios, s-ar putea ca a capatat acest nume in amintirea scriitorului evreu Ronetti Roman (autorul piesei Manasse), decedat in 1908 si foarte apreciat de Willy Filderman.

Din memoriile lui Filderman, aflam ca Ronetti a studiat dreptul la Paris si tot acolo si-a luat si doctoratul in drept in 1935. Baroul romanesc din acei ani condus de antisemitul notoriu Istrate Micescu, reusise sa impiedice intrarea de avocati evrei in barou, asa ca Ronetti nu a putut sa practice dreptul in Romania. Nu stiu cu ce s-a ocupat, presupun ca servea ca consilier juridic, dar asta e mai putin important pentru povestea noastra.

Din memoriile lui Filderman aflam ca inceputul celui de-al doilea razboi mondial prinde pe perechea Filderman la Paris. Filderman si sotia sa Emilia (Milly) , se hotarasc sa plece in America pentru anii grei care vin.

Milly ramane la Paris, Wilhelm pleaca in Romania sa-si aranjeze afacerile, urmand ca sa se intoarca peste cateva saptamani. Insa cuprins de remuscari, ii scrie de la Bucuresti ca nu poate parasi obstea in asa vremuri grele. Curajoasa, Milly i se alatura si perechea ramane in Bucuresti.

Pe cat se pare, baietzii insa raman in strainatate. Cel mic – Gabriel (Gigi) in Anglia, cel mare – Ronetti in Franta, la"adapost".

Primul volum al memoriilor lui Filderman se incheie in 1940. Al doilea volum va contine perioada 1940-44 si este in curs de editare.

Din acest punct, am inceput sa cercetez in mod independent istoria familiei si primul lucru peste care am cazut este un citat foarte scurt dintr-o carte de Dumitru Hancu, aparuta la Bucuresti in 1999 despre diplomatia romaneasca in timpul celui de al doilea razboi mondial: "…The diplomats could not save Ronetti Filderman (son of Wilhelm Filderman)".

Imediat am inteles ca Ronetti a incaput pe mana nemtilor. Insa, cum exista un acord intre guvernele lui Hitler si Antonescu care impiedica pe nemti sa trimeata in lagare cetateni romani, fie si evrei (dar puteau sa-i retzina in cazuri grave, ca de exemplu spionaj), am inteles imediat ca este vorba de o afacere "groasa", poate la nivel inalt.

O cercetare mai amanuntzita m-a condus la site-ul muzeului din Paris dedicat Holocaustului, de unde am aflat ca Ronetti Filderman a intrat in lagarul de la Drancy (condus de criminalul de razboi Alois Brunner, refugiat mai tarziu in Syria) la 23 ianuarie 1944 si a fost expediat spre Auschwitz la 31 ianuarie 1944 cu transportul nr.781. Ronetti figureaza pe tabla comemorativa a muzeului.

Mai aflam din site ca inainte de arest Ronetti locuise la Cannes. Site-ul reproduce si copia unei chitantze care i se daduse, cand intrat la Drancy i se confiscasera cei 5860 de franci pe care ii avea asupra sa. Erau foarte ordonati si cinstiti nemtzii, dadeau chitantze celor care urmau sa fie asasinatzi (lagarul de la Drancy era condus de nemtzi incepand din 1943, comandantul era crudul capitan Alois Brunner pe care Eichmann il definise ca "omul sau cel mai bun") .

In continuare mi-am indreptat cercetarea inspre procesul Eichmann pentru ca gasisem
intr-o arhiva a procesului cererea diplomatilor romani catre Ministerul de Externe german de al elibera pe Ronetti. Mi-am spus ca poate la procesul Eichmann s-a vorbit mai detailat despre fiul lui Fielderman.

Si surpriza! Exista material si inca ce material! Iata ce s-a vorbit la proces (Sesiunea 048-08)

State Attorney Bach (nota mea: avocatul Israelului in process) :
The next document is No. 1231. This is a report by von Thadden about the arrest, in the south of France, of Dr. Filderman's son, and he says that Filderman is the son of the organizer of the Jews of Romania who lives in Bucharest. He says that this son is a close collaborator of his father's, and that the Head Office for Reich Security expects to obtain important information from him during his interrogation. He says that Filderman junior is suspected of espionage, but that there is no proof so far. There are objections to Filderman's return to Romania, although he is on the list of Jews who are entitled to return to Romania from France. Von Thadden has asked to keep his place of detention secret. "Furthermore, I have received Obersturmbannfuehrer Eichmann's agreement to include us in Filderman's interrogation, which will be held in Berlin. To the extent that it will be possible to discover interesting details about the activities of the Jews in Romania from Filderman, it will have to be considered how far these results may be used as an opportunity to raise the Jewish question in Romania anew, whether by utilizing it for propaganda purposes, or for a diplomatic intervention."

Presiding Judge:
This will be marked T/1069.
…
State Attorney Bach:
Our No. 1232. Kryschak, of the office of the Accused, writes to the German Foreign Ministry about Filderman's son and suggests that his place of detention not be divulged to the Romanian legation, and to tell the legation instead that Filderman is not in a detention camp. He says, by the way, that he is still in Berlin, since it has not been possible to transfer him to Sachsenhausen because he has come down with diphtheria.

Presiding Judge:
This will be marked T/1070.

State Attorney Bach:
There is a note by von Thadden on the letter saying that he has interrogated Filderman. And there is also attached a request by the government of Romania asking for Filderman's release.

Sa punem putin ordine in lucruri:

1. Ronetti Filderman locuia la Cannes, probabil cat mai departe de Parisul ocupat de nemti si de Vichy – capitala colaborationista. Asta nu a impiedicat politia franceza sau poate Gestapoul sa puna mana pe el.

2. Ronetti este trimis la Drancy unde intra la 23 ianuarie 1944 in drum spre Auschwitz. Probabil ca a declarat ca este cetatean roman, deci conform acordului dintre Romania si Germania, ar fi trebuit sa fie eliberat si expediat in Romania.

3. Probabil ca in timpul anchetei francezii au aflat ca este fiul lui Wilhelm Filderman si au raportat Ministerului de Externe german.

4. In Ministerul de Externe german lucra Eberhard von Thadden, omul SS-ului care se ocupa de problemele evreiesti "delicate" (adica care aveau aspecte diplomatice) in cadrul ministerului si care era omul care facea legatura intre Ministerul de Externe German si Eichmann (din SS) care se ocupa de "solutzia finala".

5. La 26 ianuarie 1944, von Thadden il anuntza pe Eichmann ca au pus mana pe fiul lui Filderman (cel care le facea necazuri in Romania). Constient de faptul ca Ronetti ar trebui sa fie eliberat, von Thadden cu excesul de zel specific tuturor bestiilor care au lucrat in masina mortii, propune ca Ronetti sa fie anchetat la Berlin, spunand ca materialul obtinut de la el ar putea fi foarte interesant si posibil folosit in scopuri de propaganda sau diplomatice. Von Thadden chiar se ofera sa participe la ancheta. Mai exista o problema: ce sa se spuna romanilor care vor intreba de soarta lui Ronetti. Von Thadden are solutie si pentru asta: el propune ca sa li se spuna romanilor ca Ronetti a fost arestat fiind banuit de spionaj (patent reluat de regimurile comuniste cativa ani mai tarziu – nimic nou sub soare!), desi nu sunt nici un fel de banuieli in aceasta privintza. O minciuna. Eichmann aproba planul.

6. La 31 ianuarie 1944 Ronetti este expediat la Auschwitz. Din protocolul procesului Eichmann aflam ca, probabil extras de la Auschwitz, fusese adus la Berlin si anchetat. Data raportului era din 21 August 1944. Din raport intelegem ca Eichmann hotarase sa-l interneze la Sachsenhausen, la nord de Berlin, incalcand inca o data acordul cu Romania. Biroul lui Eichmann instructa Ministerul de Externe sa povesteasca romanilor (care se interesasera de Ronetti in martie 1944) ca Ronettti fusese detinut doar temporar si ca fusese eliberat, fiind probail in Frantza in acel moment! Pe marginea scrisorii primita de la SS, von Thadden insemnase pentru paginile istoriei ca l-a anchetat el insusi.

7. Scrisoarea catre Ministerul de Externe contine inca un detaliu interesant: Ronetti nu putea fi internat la Sachsenhausen pentru ca suferea de difterie, boala contagioasa si care putea fi mortala. Intrebarea este de ce nu l-au lichidat la Berlin: posibil ca vroiau sa-l tina ca ostatec ca sa-l preseze pe tatal sau Willy Filderman, prin intermediul lui Richter, omul lor in Romania. Sau poate ar fi putut fi folosit intr-un viitor schimb de ostateci. Sachsenhausen era un camp de concentrare, nu de exterminare. Erau tinuti acolo si multi prizonieri rusi. Conditiile erau foarte grele, nemtii au omorat si acolo multi oameni. Din 200 de mii de oameni care au trecut prin acest camp pana la eliberarea din Mai 1945, peste 30 de mii au pierit acolo. Eichmann il vroia pe Ronetti aproape de ghearele lui.

Ar mai trebui de mentionat ca nu numai diplomatii romani s-au interesat de soarta lui Ronetti ci si Crucea Rosie in ale carei arhive de la Viena se afla un dosar despre cazul Filderman. Dosarul a fost deschis in Februarie 1944 si inchis in Aprilie acelasi an.

Cateva cuvinte despre acest von Thadden, care a avut un rol important in afacere. O nota biografica poate fi citita aici

Von Thadden a dat marturie de la Nuremberg in procesul Eichmann. Desi avea pe constiintza mii de evrei, a incercat sa o joace "eu sunt mic, nu stiu nimic", sa nu se autoacuze si sa nu-l complice pe Eichmann. Marturia poate fi citita aici si continuarea ei aici.

Von Thadden a crapat calcat de o masina in 1958, tocmai cand germanii intentionau sa-I redeschida un process (in cel anterior il achitasera).

Sansele de eliberare ale lui Ronetti dupa 21 August 1944 (data scrisorii catre von Thadden) erau egale cu zero, cand la 23 August 1944 Romania intorcea armele contra Germaniei. In acel moment, incetase de a mai fi un ostatec foarte important, caci nemtii nu il mai puteau presa pe Willy Filderman.

In cartea "De 4000 de ani" de Boris Marian aparuta in Editura "Ideea Europeana" (Noiembrie 2008) este mentionat: Dr. Filderman, care a fost deportat o perioadă la Moghilev, iar un fiu al său a pierit în lagărul de la Sachsenhausen, a fost amintit de asemenea, pentru aportul adus."

Aflam prin urmare din aceasta sursa ca totusi Ronetti a fost adus la Sachenhausen unde a si murit. Deci, candva intre August 1944 si Mai 1945, poate rapus de boli, poate din alta cauza.

Foarte intristat de acest sfarsit al eroului cercetarilor mele, i-am scris amicului meu in d'ale genealogiei din America despre rezultatul cercetarii.

Insa a doua zi, de dimineata, ca intr-un thriller, primesc de la el fisa de intrare a lui Ronetti Filderman in Statele Unite la 1/08/1946, cu o viza pe 5 luni. Extraordinare descoperire!

Dupa ce cu o seara inainte cu greu reusisem sa adorm gandidu-ma la el, acum il gasesc viu si inca in Statele Unite. Ce cauta acolo? Din alte cercetari, rezulta ca a fost trimis de tatal sau sa ceara ajutoare de la evreii americani pentru evreii din Romania, aflati intr-o situatzie economica dezastruasa dupa razboi.

Cateva cuvinte despre ce s-a intamplat cu familia in continuare:

In 1945 Willy Filderman a fost arestat de comunisti insa dupa o greva a foamei de 5 zile si interventzii energice din afara a fost eliberat. A continuat sa activeze in sprijinul comunitatzii insa incetul cu incetul comunistii si-au infiltrate cozile lor de topor gen odiosul Bercu Feldman in treburile comunitatzii si au dizolvat organizatia in fruntea careia statea Filderman.

In 1947 Willy Filderman a inteles ca se poate astepta la un proces stil Maniu si altii si si-a pregatit minutios evadarea, plan care continea si arhiva sa uriasa.

In 1948, a reusit sa scape cu credincioasa sa sotie Emilia si sa ajunga la Paris. Tocmai studiez cum au reusit sa evadeze si sa transporte faimoasa arhiva care cantarea peste o suta de kilograme – o operatie foarte complicata despre care nu se stie aproape nimic. Insa cercetand amanuntzit arhiva, am descoperit ieri pasaportul lui fals precum si ajutorul primit de consulatul englez din Bucuresti. De asemeni l-au ajutat oameni carora mai tarziu li s-au intentat procese de spionaj si sionism. Cand voi termina cercetarea, daca va da roade, poate o voi povesti aici.

Filderman care s-a considerat intotdeauna un bun roman si un bun evreu a fost judecat in contumacie, ca mare criminal, dupa fuga lui. In 1967 a fost reabilitat a fost reabilitat de PCR, in cadrul campaniei de discreditare a lui Dej si a acolitzilor sai.

A apucat sa-si scrie aproape complet memoriile inainte de a fi lovit de Alzheimer prin 1957, decedand la Paris in 1963.

Ronetti a murit inainte de 1960, presupun ca cca 1955, posibil de o boala de plamani care isi aratase primele semne prin 1951.

Gabriel a avut rolul sau in evadarea parintilor si trecerea arhivelor peste granite. Parintii l-au ajutat sa-si deschida o afacere, nu stiu in ce domeniu. Din cercetarea arhivelor engleze am aflat ca s-a casatorit de doua ori in Anglia, in 1943 cu o Constance Gardner si in 1964 cu o Robertson, (mariaje probabil mixte) si a decedat in 1992. Nu stiu daca a avut copii. Posibil ca a participat in 1983 in Israel la aniversarea a o suta de ani de la nasterea tatalui sau.

In fine, Emilia a supravietzuit sotzului ei si i-a indeplinit testamentul, donand arhiva lui Yad Vashem – locul ei natural. Emilia a murit si ea la Paris, la o data necunoscuta.