Sugimoto la Manin

La cateva zeci de kilometri la nord de Trieste in oraselul Passariano, se afla Villa Manin, palat care a apartzinut familiei venetziene Manin.

In acest palazzo, Lodovico Manin, ultimul doge al Venetziei semna Frantzei in 1802 actul prin care Serenissimma Republica deceda oficial dupa p milenara existentza intrand sub dominatia Austriei.

Astazi palatul este folosit pentru diverse expozitzii (este centru de arta contemporana), deci cine vrea sa vada palatul trebuie musai sa vada expozitzia curenta. Si tocmai aici am avut o surpriza placuta. Expozitzia in curs era a unui fotograf japonez de care nu am auzit pana acum. Se numeste Hiroshi Sugimoto.

Intram in expozitzie si vedem ca este vorba de niste fotografii – portrete in alb – negru de dimensiuni foarte mari, cam 2.0 / 1.5 metri.

Il vedem intai pe anteriorul papa. O poza buna. Intram in alta camera, o vedem pe lady D. Tot o poza foarte buna. Mai avansam un pic si o vedem pe Lizica a doua. Un portret exceptzional. Nici o data nu am fost atat de aproape de coana mare ca sa-i vad toate ridurile si cicatricile. Super interesant, dar te intrebi… “Hiroshmo asta, ca el mai sant zeci si sute de fotografi cu portrete exceptionale. Ce este asa de cu motz, ca sa-i faca o expozitzie?”.

Ei, si atunci a venit surpriza. In fatza lui Elisabeta, fotografia lui Victoria.

Wait a minute, mi-am zis eu pe romaneste… Victoria a murit in 1901, cum i-a facut portretul? Si trecem intr-o alta camera. Ce sa vezi? Henry VIII cu cele 6 neveste, una peste alta. Totul fotografiat ca in ziar.

In camera unde dogele i-a semnat lui Napoleon actul de predare putea fi vazuta fotografia lui Napoleon, iar alaturi de ea cea a ducelui de Wellington. Ironia soartei... pestele mic este inghitzit de pestele mare.

O tehnica fantastica, combinatzie a unor sculpturi in vax facute la Madame Tissaud si a unor fotografii alb-negru tiparite in gelatine-silver (nu ma intrebatzi ce-i asta).

Iata un video in care putetzi vedea o parte din fotografii.

Cat despre palat: exteriorul sau este foarte impozant, inauntru din pacate este gol. Nu face sa vizitatzi gradinile. Desi frumoase, nu sant ceva neobisnuit. In gradini sant expuse niste "creatzii" contemporane (cica sculpturi), printre ele semnalez o odaie plina cu gunoi si diverse obiecte de toate pentru totzi in stil de templu woodoo. Pacat.